Future of Work: Cultură, Tehnologie, Spaţiu şi Sens

Inteligenţa artificială, automatizarea şi robotizarea ne va transforma pe majoritatea dintre noi într-o categorie irelevantă economic? Există împlinire vocaţională fără sentimentul utilităţii şi relevanţei vieţilor noastre pentru semeni? Slujbele foarte creative care presupun multă inovaţie şi iniţiativă sunt potrivite pentru toată lumea? Sportul, arta, dezvoltarea comunitară, protejarea mediului şi a biodiversităţii, care presupun aceleaşi calităţi ca şi competitivitatea, creativitatea şi iniţiativa necesare şi în job-urile viitorului, ar putea suplinii nevoia umană de sens al existenţei şi cele adiacente ca apartenenţa şi recunoaşterea în cadrul comunităţii, când majoritatea populaţiei nu are aceste abilităţi foarte dezvoltate? Vor reuşi activităţi precum grădinăritul, gătitul, îngrijirea animalelor, meditaţia, lectura, cărţile de colorat pentru adulţi, tricotatul, gamingul, diverse alte hobby-uri să aibă valoare economică care să creeze diferenţiere între oameni cu capacităţi biologice şi intelectuale relativ egale, sau se vor produce diferenţe tot mai mari între o categorie de oameni largă, cu capacităţile umane de astăzi, şi o altă categorie de oameni, redusă ca număr, dar augmentată biologic şi tehnologic (viaţă mai lungă, mai puţin vulnerabilă la boli, capacităţi fizice şi intelectuale potenţate de genetică, bio tehnologie, etc)? Venitul minim garantat este soluţia satisfăcătoare şi etică pentru o clasa majoritară cu capacităţile intelectuale şi fizice rămase în urmă? Motivaţia, competitivitatea şi disciplina mai redusă a muncii a generaţiilor de nativi digitali este deja un simptom al situaţiei sau de fapt o pregătire pentru viitorul context? Merită să ne concentrăm atenţia supra acestor aspecte şi să creăm o nouă viziune – pargdigmă – ideologie în care să credem, pentru care să facem sacrificii, şi să ne mobilizăm energia spre a o împlini, sau este mai bine să ne lăsăm conduşi de adevăratul nord uman, de echilibrul dintre bine şi rău, responsabilitate faţă de semeni şi mediu, fără să construim noi vise / ideologii comune, bucurându-ne de frumuseţea vieţii de zi cu zi? Ce înseamnă locuirea, munca, împărtăşire materială şi emoţională cu sens şi în echilibru cu mediu natural şi biodiversitatea?

“Multe cuvinte misterioase sunt vehiculate în cadrul conferinţelor TED şi de înaltă tehnologie, precum şi în comisiile guvernamentale de experţi – globalizare, blockchain, inginerie genetică, inteligenţă artificială, machine learning, – iar oamenii de rând ar putea foarte bine să presupună că nici unul dintre aceste cuvinte nu are vreo legătură cu ei. […] Revoluţia tehnologică ar putea să scoată în curând miliarde de oameni de pe piaţa muncii şi să creeze o nouă şi uriaşă clasă inutilă, generând prefaceri sociale şi politice pe care nici o ideologie existentă nu ştie cum să le gestioneze.“ “În secolul XX, masele s-au revoltat împotriva exploatării şi au încercat să-şi transpună rolul vital din economie în putere politică. Acum masele se tem de irelevanţă şi sunt disperate să folosească puterea politică ce le-a mai rămas înainte să fie prea târziu. . […] Poate că în secolul XXI vor izbucni revolte populiste nu împotriva unei elite economice care exploatează poporul, ci împotriva unei elite economice care nu mai are nevoie de el“ (1).

”Oamenii au două tipuri de abilităţi – fizice şi cognitive. În trecut, maşinile le-au făcut concurenţă oamenilor doar în ceea ce priveşte abilităţile fizice, în vreme ce oamenii şi-au păstrat un avantaj enorm în faţa maşinilor – cunoaşterea. Astfel, pe măsură ce muncile manuale din agricultură şi industrie au fost automotizate, au apărut noi locuri de muncă în sfera serviciilor care necesitau tipul de activităţi cognitive pe care le deţineau doar oamenii: învăţare, analiză, comunicare şi, mai presus de orice, înţelegerea emoţiilor umane. Totuşi, IA începe să-i întreacă pe oameni la tot mai multe dintre aceste abilităţi, inclusiv în ceea ce priveşte înţelegerea emoţiilor umane.” (1) “Nu cunoaştem un al treilea domeniu de activitate – dincolo de cel fizic şi de cel cognitiv – în care oamenii îşi vor păstra mereu un avantaj cognitiv.“ (1).

Filozofiile conservatoare ne prezintă comunităţile rurale – spirituale tradiţionale ca forme de viaţă şi împlinire spirituală şi psihosocială superioare omului contemporan înconjurat de confort fizic şi consum de resurse materiale excesiv, dar cu un sens al vieţii tot mai greu de găsit. Două concepte care reflectă aşezarea ţăranului în raport cu universul, natura şi semenii sunt rostul şi rânduială. Astfel, ţăranul îşi găseşte rostul pe o axă verticală prin credinţa religioasă care se concretizează în râduiala orizontală a existenţei materiale cotidiene prin îngrijirea responsabilă faţă de mediul natural în care trăieşte, semeni, familie, gospodărie şi propria persoană.

Credinţa modernă în creşterea economică ca soluţie de progres uman a dus la o dezvoltare fără precedent a confortului material şi sanitar pentru mase largi de oameni precum şi la creşterea foarte mare a nivelului de cumoştinţe, însă cu reversul consumului nemăsurat de resurse planetare – consumerism, scăderea abilităţilor şi activităţilor fizice pentru categoria menţionată, de multe ori reducerea empatiei pentru semeni, lipsa împărtăşirii de resurse şi emoţii precum şi regăsirea tot mai dificilă a sensului existenţei în general şi înlocuirea sensului cu angoase – temeri, lipsă de încredere, singurătate.

Pe acest fond s-a dezvoltat în ultima parte a secolului XX şi secolul XXI fenomenul downshifting, ca reacţie la consumerism, cu accent pe reconstrucţia comunităţilor la scară umană (oameni care se cunosc fizic, împărtăşesc emoţii, cunoştinţe şi resurse), pun accent pe calitatea timpului personal şi petrecut cu apropiaţii, a activităţilor care le face plăcere şi simt că-i împlinesc psihologic şi spiritual – meditaţie, artă, grădinărit, gătit, activităţi fizice diverse de rutină sau nu, consum responsabil de resurse şi grijă faţă de mediu în detrimentul muncii intense axate pe sporirea veniturilor şi a avuţiei personale. “Downshifter-ul este eliberat de sub dictatura timpului şi a trebuinţei de a avea şi se indreaptă către o formă relaxată şi deschisă a cunoaşterii de sine si de alţii”. (2)

Dacă downshifting-ul este încă un fenomen restrâns economia circulară a devenit conceptul mainstream al secolului XXI pe fondul presiunii stringente a schimbărilor climatice. Economie circulară înseamnă producţie şi consum durabil, folosirea eficientă şi împărtăşirea resurselor, evitarea producerii deşeurilor (zero waste) şi a oricărui impact negativ asupra ecosistemelor.

Întreprinzătorii şi investitorii caută şi ei noi forme de modelare a capitalismului prin punerea pe acelaşi nivel a intreselor tuturor părţilor implicate în afacerile dezvoltate: investitori, angajaţi, parteneri, comunitate, societate în general.

Din perspectivă economică, performanţa organizaţională pe principiul win – win între toate părţile interesate (produse şi servicii de valoare pentru clienţi, venituri corecte şi wellbeing pentru angajaţi, plăţi corecte şi relaţii de încredere cu furnizorii, taxe plătite către stat şi CSR, impact redus asupra mediului şi randamente finaciare către investitori) ocupă locul central.

Starea de bine a oamenilor (wellbeing) şi performanţa organizaţională sunt scopul interacţiunii dintre om, echipamente şi mediul de lucru din perspectivă ergonomică, iar din perspectivă de facility şi workplace managemnent performanţa organizaţională şi wellbeing-ul sunt scopul interacţiunii dintre oameni, spațiu şi procese din mediul construit.

Conceptul de stare de bine „wellbeing” se referă atât la starea fizică, fiziologică de sănătate cât şi la cea psiho-socială marcată de sentimentele de satisfacţie, dezvoltare, împlinire personală şi aparteneţă la grup – comunitate prin contribuţia personală adusă acesteia.

Conceptul de wellbeing este în strânsă legătură cu cel de calitate a vieţii care evaluează de fapt nivelul general al stării de bine (wellbeing) la nivel de individ şi societate. Indicatorii privitori la calitatea vieţii includ pe lângă venituri şi ocupaţia profesională şi indicatori privind mediul înconjurător natural şi construit, sănătatea psihică şi fizică, educaţia, timpul de recreere şi relaxare, precum şi relaţiile sociale. (4)

Chiar dacă aceste principii se regăsesc în majoritatea organizaţiilor performante contemporane şi rezultatele cercetării Generations@Work (6) dezvoltate în cadrul WorkplaceLab, proiect al Societăţii ErgoWork nu au arătat diferenţe semnificative motivaţionale între generaţiile nativilor digitali şi celelalte generaţii în practică comportamentului nativilor digitali se observă o motivaţie pentru lucru şi disciplină mult mai reduse pe fondul dificultăţilor tot mai mari de a găsi un sens al muncii. Acest fenomen poate fi interpretat şi ca un semn al întrezăririi pierderii sensului muncii umane viitoare şi o pregătire – căutare pentru o noua etapă de dezvoltare.

Modele inspiraţionale pentru regăsirerea sensului muncii şi al vieţii în general putem identifica atât în comunităţile tradiţionale, mişcările de nişă actuale ca downshifting, activitate fizică comunitară (7), coworking, coliving, dar şi în transformări mainstream ca economia circulară, reformarea ideilor capitaliste, noile direcţii din disciplinele de management, ergonomie, arhitectură, design, literatură, psihologie, sociologie, antropologie, filozofie, etc.

Spaţiile, arta, mediul construit în armonie, cu responsabilitate şi impact redus asupra mediului natural, sunt facilităţi esenţiale pentru colaborare – dezvoltarea de comunităţi, inspiraţie şi căutare de sens al viitorului în condiţii de confort şi fără risipă de resurse materiale.

1. Harari, Y.N., 21 de lectii pentru secolul XXI, editura Polirom (2018)
2. Dumbravă, E., https://revistacariere.ro/inovatie/trend/downshifting-ul-sau-dragostea-de-viata/
3. Capotescu, S. : https://ecotopiaromania.wordpress.com/category/istorii/
4. Capotescu, S. : Influenta facilitatilor asupra performantelor in spatiile destinate birourilor, Timisoara, Editura Politehnica (2012)
5. Capotescu, S. : Flexibility and Wellbeing for Office Performance on the Romanian Market, 11th International Facility Management Congress November 15 and 16, 2018 at TU Wien
6. Capotescu, S., Mălăieş, A., Soim,H., : Generations at Work for a Better Future, 15th International Symposium in Management Innovation for Sustainable Management and Entrepreneurship 25-26 October 2019: Timisoara, Romania
7. Comunitatea Timotion, https://www.timotion.ro/ce-este-timotion/
8. Mrakic, G., Bădică, E, Capotescu S., https://lamargineabanatului.wordpress.com/2019/09/08/stari-si-ganduri-la-sfarsit-de-vara-2019/